Iubirea s-a născut pe cruce
Când nimeni nu o merita,
Păcatul ne pândea-n răscruce
Şi-n întuneric ne-nvelea…
Iubirea s-a-nnoit prin jertfă,
Când a strigat: „S-a terminat!”
Aceasta-i dragostea perfectă
Ce-n înviere-a triumfat.
Iubirea s-a născut şi-n mine,
Când viaţa mi-a înseninat
Cu ceruri noi, de soare pline,
Iertat fiind de-al meu păcat…
Iubirea-i crinul fără pată
Ce-a înflorit în văi de-abis,
Atunci când, dragostea de Tată,
În Carte, numele mi-a scris!
Iubirea-i taina cea adâncă
Ce s-a născut din Empireu,
Mai neclintită ca o stâncă,
Căci Stânca este Dumnezeu!
Iubirea e misterul vieţii
Ce s-a-ntrupat din infinit,
E roua pură a dimineţii
Ce udă câmpul ofilit…
Când toate se vor risipi,
Vorbirea-n limbi se va sfârşi,
Dar dragostea va dăinui
Din veşnicii în veşnicii!
DUCIUC LIDIA 