DUCIUC LIDIA


Un comentariu

Mireasma primăverii

 

Se-arată florile pe câmp;

Mireasma lor mă-mbie

Un imn, din inimă să cânt

Cu-a slavei simfonie…

 

E primăvară pe pământ,

E cânt și armonie;

În inimă renaște iar

Speranța-n veșnicie!

 

Când toate-L laudă cu har,

Mai poți opri cântarea?

Căci, de la El avem, în dar,

Viața și mișcarea!

 

Chiar dacă mâine s-or usca,

Splendoarea lor va trece

Și-n zborul lor, vor săruta,

Căzând, țărâna rece…

 

O primăvară va veni

Cum n-a mai fost vreodată,

Când tot ce-i vechi se va-nnoi

De seva-nmiresmată…

 

Atunci, Hristos ne va-mbrăca

În straie de lumină;

Parfum de cer vom emana,

Ca florile-n grădină…

 

De ești săpat în palma Sa

Ca fiu al învierii,

Găsești, de vrei, la Golgota

Mireasma primăverii!