DUCIUC LIDIA


Scrie un comentariu

Vine Isus!

 

Iată, vine, vine Isus!

Blând, supus şi iubitor…

Dinapoi şi dinainte-I

Cântă gloatele în cor!

Vine Isus fără fală

Ci de-un măgăruş slujit,

Dar intrarea triumfală

Va fi-n slavă, negreşit…

Iar când va veni în glorii

Oare câţi Îi vor cânta?

Vom simţi atunci fiorii

Bucuriei de-a-L vedea?

S-or aşterne-atunci veşminte,

Omul vechi de-i dezbrăcat;

Le-om schimba cu haine sfinte

Ce nu se-nvechesc vreodat’

Iată, vine, vine Isus!

De mărire-nconjurat…

Răsplătirile-s aduse

Celor ce L-au aşteptat!

Reclame


Un comentariu

Mireasma primăverii

 

Se-arată florile pe câmp;

Mireasma lor mă-mbie

Un imn, din inimă să cânt

Cu-a slavei simfonie…

 

E primăvară pe pământ,

E cânt și armonie;

În inimă renaște iar

Speranța-n veșnicie!

 

Când toate-L laudă cu har,

Mai poți opri cântarea?

Căci, de la El avem, în dar,

Viața și mișcarea!

 

Chiar dacă mâine s-or usca,

Splendoarea lor va trece

Și-n zborul lor, vor săruta,

Căzând, țărâna rece…

 

O primăvară va veni

Cum n-a mai fost vreodată,

Când tot ce-i vechi se va-nnoi

De seva-nmiresmată…

 

Atunci, Hristos ne va-mbrăca

În straie de lumină;

Parfum de cer vom emana,

Ca florile-n grădină…

 

De ești săpat în palma Sa

Ca fiu al învierii,

Găsești, de vrei, la Golgota

Mireasma primăverii!


Scrie un comentariu

Am obosit…

Am obosit purtând poveri de-ngrijorare,

S-a ofilit speranța în glastra prăfuită;

Udat-a fost mereu de lacrime amare

Tot așteptând din cer o ploaie nesfârșită…

Când vei privi spre mine cu ochi de îndurare?

Când îmbrăca-voi iarăși straie de sărbătoare?

Mi-s gândurile-ncinse de sute de-ntrebări,

Mi-e inima prea plină de glasuri și chemări…

Când vei lua povara de pe al meu grumaz?

Se va usca vreodată lacrima pe obraz?

Tu nu disprețuiești o inimă zdrobită

Ci dai celui smerit putere înzecită!

Mai toarnă azi ulei pe rănile ce dor,

Cu mantia iubirii cerești să mă-nfășor;

Suflarea gurii Tale să fie-al meu sărut,

Atingerea divină s-o am ca pe un scut…

Te-aștept din zori de zi să vii cu un răspuns,

Ca-n tot ce va veni să fiu în Tine-ascuns…

Aștept și-acum sperând că ruga nu-i în van:

Să-mi lumineze fața surâsu-Ți diafan!


Scrie un comentariu

Femeia cinstită

 

Femeia cinstită e mărgăritarul,

Comoara ascunsă, de neprețuit;

Prețul plătit pentru ea este harul

Domnul îl dă celui ce e smerit…

 

Cine-o găsește a-ntâlnit fericirea,

Viața-i va fi o cântare cu har.

Numai așa va cunoaște iubirea,

Inima lui i-o va da ca pe-un dar

 

Ea pentru el cu mult drag ostenește

Și-i face bine în oricare zi;

Când se ivește, chiar soarele pălește,

Podoaba plăcută chiar cinstea-i va fi…

Buzele ei vor rosti-nțelepciunea,

Mâinile ei vor lucra cu folos,

Glasu-i mereu va-mpleti rugăciunea

Cu lauda spre ceruri, în zbor maiestuos…

 

Ca o lumină va fi-n întuneric

Mâna de-ntinde spre cei necăjiți;

Candela ei luminează feeric

Drumul acelor ce sunt obosiți.

 

Fii-o cinstesc și-o numesc fericită,

Ea-i ca un înger veghindu-i mereu…

Iar pentru soț e o viță rodită

Zidindu-și casa pentru Dumnezeu!

 

Femeia cinstită va fi lăudată,

Răsplata-i va fi rodul mâinilor ei,

Pe cap va așterne, prin viața-i curată

Cunună de cinste bărbatului ei!


2 comentarii

A mai trecut un an…

A mai trecut un an…

Ce am lăsat în vale?

Când spinii au durut

Am presărat petale?

Am alinat dureri

În loc a le strivi?

Căci ziua cea de ieri

N-o vei mai întâlni…

Am binecuvântat

Pe cel ce ne-a lovit

Sau fost-am mâniat

De tot ce am primit?

Am semănat Cuvântul

În inima flămândă?

Udatu-l-am cu lacrimi

Spre-a nu fi de osândă?

A mai trecut un an…

Cum am trecut prin el?

Am alergat în van

Sau am avut un țel?

A mai trecut un an

Și-n filele ce-așteaptă

Noi scriem rând cu rând

Cartea, faptă cu faptă…

A mai trecut un an…

Viața se tot scurtează;

Ce n-ai făcut la timp

Nu se recuperează!

A mai trecut un an

Și cartea se va-nchide…

Iar veșnicia ta

De tine va depinde!


2 comentarii

Cât am lucrat?

Cât am lucrat eu pentru Tine, Doamne?

Ocazii am avut nenumărate…

Dar orb am fost că n-am văzut în ele

Un mijloc de-a zidi-n eternitate…

Cât am căutat eu voia Ta, Părinte?

Când inima mă îndemna la rău,

Prea împietrit-a fost în cele sfinte

Dar s-a sfărmat sub târnăcopul Tău…

Cât ascultat-am voia Ta, Isuse?

Când mă chemai, eu nu eram la post…

Și surd am fost când îmi vorbeai în taină,

Sau prea grăbit să-mi văd de-al vieții rost…

Cât m-am rugat eu pentru alții, oare?

Când doar durerea-mi arde pe altar…

Burdufu-i plin de lacrime amare

Și nimeni nu-i să lege răni cu har…

Cât am luptat eu, oare, lupta bună?

Când unii au lăsat armura jos

Iar alții au primit aici cunună:

Ei au luptat, dar fără de Hristos…

O, iartă-mi jumătatea de măsură

Și-o umple cu uleiul Tău divin!

Un templu sfânt să fie-a mea făptură,

Întreaga-mi viață Ție să Ți-o-nchin!


Scrie un comentariu

O, țara mea…

O, țara mea iubită,

Aș vrea, tot fericită

Să fie soarta ta,

De rău să poți scăpa…

Și-aș vrea să fii rodită,

De Domnul ocrotită,

Și-o viață împlinită

În tin´ să pot avea!

Căci multa fericire

Și dragostea de bine,

Le pot avea în tine

De pace vei avea…

O, dac-ai ști la vreme

Că El te cercetează,

Când noaptea se așterne

Ai fi mereu tot trează…

Trezește-te, e timpul

S-arunci idolatria,

Și cere-I, cu grăbire,

Să-ți spele murdăria!

Căci va veni o vreme

Când vei striga zadarnic,

Zadarnic tu vei plânge,

Te vei căi amarnic!

Nu va mai fi-ndurare,

Căci harul se va stinge

Mai este azi iertare,

Te-ntoarce-acum și plânge!