DUCIUC LIDIA


Scrie un comentariu

Când Dumnezeu vorbeşte…

 

Când Dumnezeu vorbeşte

Nimic nu-I stă-mpotrivă!

Chiar marea de vuieşte,

La glasu-I, amuţeşte…

Când Domnul Se ridică

Se pun toate-n mişcare

Şi, tremurând de frică

Toate-I dau ascultare!

Când Dumnezeu vorbeşte,

Cel înţelept învaţă.

Şi cine se tocmeşte

Cu El, să-I dea povaţă?

Când Domnul porunceşte

Nimicul ia fiinţă,

Uscatul înverzeşte

Căci totu-i cu putinţă!

Când Dumnezeu vorbeşte

Vrăjmaşii se ascund,

Ce-i falnic se smereşte

Cu faţa la pământ…

Când Domnul intervine

Nimeni nu-I stă în cale:

El schimbă rău-n bine

Şi munţii devin vale…

Când Domnul se arată

Orice genunchi se-ndoaie

Şi-n Faţa Lui, curată,

Stau toate-n adorare!

Când Domnul porunceşte

Nu-i boală fără leac;

Când El tămăduieşte

Eşti vindecat în veac!

Cât Dumnezeu vorbeşte

Ia seama, de trăieşti,

Că harul se sfârşeşte:

Azi să te pocăieşti!

Cât Dumnezeu vorbeşte

Mai este încă har!

Grăbeşte de primeşte

Azi, mântuirea-n dar!